Mergeam pe drum ieri și mă gîndeam că de multe ori omul își face o părere greșită despre un alt om sau... mai des crede că poate avea o părere despre un anumit om și nu și-o schimbă peste ani.

 Deși nu cunoaște împrejurările și viața omului, 

văzîndu-l peste ani, în suflet este rezervat un locușor pentru aceeași părere sau mai bine zis îl vede cu ceeași ochi. 

Prejudecăți, presentimente specifice moldovanului prost... și el, moldovanul, te privește cu aceeași ochi, fără să își dea seama că ai atîția ani și atîta experiență că nu încape în parcarea de la mall și nici în cecurile toate adunate de pînă acum de el

 unii oameni pur și simplu trăiesc, alții zi de zi învață ceva nou în viața asta și nu merită să fie văzuți peste ani cu aceeași ochi,

 culmea e că în acele 2 secunde, cât reușește omul să te vadă fugitiv, nu reușești să-i înșiri tot ce s-a petrecut cu tine pînă azi, mai ales dacă nu s-a spus nici "bună ziua" , a trecut omul pe lingă tine, cu zîmbetul ironic, da ladna, macar bine că nu s-a salutat, astfel știi precis că e același mitocan de cîndva...

Ideea e că m-au văzut 2 persoane în aceeași zi, una e o doamnă, care era domnișoară pe cînd eu eram copil, alta e o persoană care era copil pe cînd eram și eu copil... 

și ce impresie aș fi vrut eu să dau?

 nu am intenționat nimic, doar cred că e incorect să nu cunoască omul faptul că nu mai ești azi cine erai ieri

Dincolo de mîine...

Omul, cine n-ar fi el, are vise ascunse... 

Deși îi pare că e mai special ca alții, visele tuturor sunt aceleași, orice om știe că într-o bună zi va avea totul, va fi cel mai bun, alții vor să devină de invidiat... 

În goana asta după de toate omul devine extrem de preocupat de imaginea sa în societate și anume pentru el conteaza unde anume se afla el într-un top 10 între prieteni sau cunoscuți... și din păcate asta există în capul multora. 

Oare asta e important?

Dacă omul ar trăi simplu și s-ar gîndi bine la fapte și la bunul simț și dacă scop ar fi faptul ca să rămînă om în toate situațiile, oare asta nu ar fi mai sănătos?

 Care este rostul lacrimilor, suferințelor și regretelor dacă după toate rămîi la fel cum ai fost și într-o altă situație procedezi iar ca un porc? 

Cum poți spera să devii avut și important în societate atunci cînd calci peste toți doar ca să-ți fie ție bine? 

O minte rămîne sănătoasă pentru toată viața numai dacă personalitatea care o posedă crește profesional și social, lipsa echilibrului atacă organismul omului, regresul distruge sistemul nervos... Nu poate progresa o persoană imaginea căreia este îmbrăcată în falset și mascată în atitudini cu un anumit interes ascuns... 

Masca se uzează... Frumos e omul sincer, care dă dovadă de educație și bun simț. 

Dacă ne place o asemenea persoană ar fi frumos, dincolo de orgolii, să ne devină bun exemplu. Natura ne aseamănă, educația ne deosebește!

Războiul din suflet și pacea din casă

Femeia Moldovei... Cum este ea? O știe orice moldovean... Generațiile de femei de pînă acum- eu le cred niște sfinte, atît de modeste și pline de sfințenie. Femeia de azi și-a reorientat ochiul sufletului.
Care au fost valorile femeie noastre din sec. XX?
Încă e prea pușin spus- valori, ea nu avea valori, avea lucruri sfinte puse la icoană și acestea sunt: familia, credința sacră, patria, pacea și încă multe alte lucruri simple care unei femei din ziua de azi îi pot părea banalități...
Nici nu vreau să enumăr valorile celeia de azi, fiindcă sunt atît de patetice. Cert e faptul că EA mereu a avut un război în suflet și o pace pe față. Războaiele noastre nu ne părăsesc nici ziua nici noaptea. VA URMA 

TERAPIE DIN POVEȘTI

A fost odată...

...misteriosul început, din poveștile copilăriei noastre, mereu îmi provoacă fiori - asemeni vântului călduț de primăvară...

Ciudat, dar nu mai țin mite când am încetat să mai cred în povești, însă acum realizez - faptul că am abandonat lumea poveștilor m-a lipsit de acel altruism și speranțe - pe care adultul din mine le credea naive...

Zic ”le credeam naive” fiindcă ochii copilului meu mă fac să mai cred în ele și trăind momente de poveste nu le voi părăsi niciodată.

Realitatea e prea sură și doar lăsând povestea să trăiască în casa ta mai poți păstra culorile în ea.

Orice copil visează să trăiască o viață ca-n povești, la fel de colorată și frumoasă însă odată cu scurgerea timpului se uită sau această dorință este intimidată de dorința de a deveni matur.

Orice nu s-ar întâmpla aspirațiile și visele nu trebuiesc abandonate.
Odată ce renunți la vise, povești - pierzi din farmec.
E frumos ca omul să păstreze lumea celor mici în suflet, astfel păstrăm o bunătate deosebită care ne diferențiază de turma pierdută în grijile și problemele vieții.

comportament demodat

Așa precum o haină - se mai demodează și unele aspecte ale comportamentului ”moldoveanului de azi”...

parcă pare simplu să fii acceptat de societate azi fiindcă se cere să fii tu însuți - be yourself  - dar! pe cît de inteligent sună expresia pe atît de frumos arată persoana care se comportă așa, aceeași cămașă stă pe toți diferit deci nu la toți le șade bine să poarte haina asta - fii tu însuți... pare straniu dar chiar dacă societatea te poate primi într-o haină care nu-ți șade, cu un comportament demodat cu siguranță nu vei fi primit și nici privit, ba chiar ignorat.
Și asta nu e de rău, societatea e cel mai bun psiholog, cu ajutorul căruia poți avea cea mai bună terapie pentru șlefuirea comportamentului pe care îl ai, totul e la un nivel mult mai profund, fiindcă acțiunea vine de la gîndire, de la viziunile pe care le ai. Eu țin cont de asta și mă ajută mult.
 Exemple îmi servesc persoanele care îmi lasă o amprentă plăcută în urma comunicării și evident și acele persoane care crează migrene, îmbucurător e faptul că acestea din urmă sunt în minoritate.
Trăim într-o perioadă când clasele sociale nu se mai clasifică conform bunăstării și milioanelor pe care le numără, nivelele de clasificare vin de la gradul de inteligență pe care îl poți deține și fără a avea bani și invers... Oh! răsuflu ușurat, fiindcă mintea rămâne sănătoasă la cel care o are în exces, fără frământări de genul - suferințe intelectuale...
Totul e simplu și pentru cei triști, care nu știu cum să se schimbe, o poți lua de la efectul oglinzii, încearcă schimbarea ca o maimuță, de la început încercând să copii ceea ce îți place de la oamenii care îs ”iubiți” de toți, apoi apropie-te mai profund de modelarea ființei prin revederea viziunilor, gândurilor, comportamentului...
Important e să vreai să faci o schimbare și te pot ajuta ochii lumii care sunt cei mai sinceri pentru a te vedea în oglinda realității.

FARfuria poporului

avem președinte! în acea zi trăiam o stare de parcă am ieșit dintr-o apă sfîntă... însă zilele au trecut și euforia a trecut, tare vreau să desenez situația din țara noastră printr-un exemplu... o situație din viață!

vine bărbatul beat acasă, deloc vesel, ba din contra, tare supărat cu fruntea încruntată și îi privește pe cei din casă de parcă i-ar datora ceva...
evident moldovanul nostru amețit, bate cu pumnul în masă și cere de mîncare...
sărmana femeie, mai mult palidă și tremurînd în fața lui, îi pune o farfurie bună de zamă și fie ea cît de bună, cît de călduță numai bună de mîncat...
pentru omul amețit tot acră și prea fierbinte va fi fiindcă el are un scop bine definit, exprimat pe fruntea încruntată - să facă scandal!!!



- așa-i  și poporul nostru: amețit de atîția ani de mucegai și sărăcie- ce nu i-ai pune în farfurie tot furie va fi... chiar dacă s-a ALES de dimineață, nu a fost un motiv ca să se renunțe la manifestația de la ora 13.00, fiindcă era deja stabilit- să facă scandal!!!

tot mă mir de mintea moldovanului... cum poate să joace rolul pînă la capăt, fără a fi influențat de binele care i se face... chiar dacă a mîncat și i-a plăcut tarta care i s-a pregătit...

În memoriam Mihai Dolgan (14 martie 1942- 16 martie 2008)

 ... sunt un muzicant-autodidact, om incomod şi artist al poporului fără studii superioare... (Mihai Dolgan)

      atît de modest despre sine poate scrie numai un adevărat om de geniu care aduce fiecare primăvară în sufletul poporului nostru... și chiar dacă nu mai este, muzica lui nu va înceta niciodată, vom îngîna încă multe decenii aceleași acorduri ale formației Noroc. Avem noroc de Noroc, ne încîntă cu acorduri din suflet pentru suflet. Muzica lui Mihai Dolgan răsună peste timpuri, piesele lui fac o istorie și ne rămîne să ne bucurăm, sufletul lui este prezent în fiecare acord...

      Primăvară, primăvară... anume acest anotimp ne-a adus un mare artist și același anotimp ni l-a furat de printre noi... dar va rămîne mereu actual!